Search
Search
Taitai o le Ituagai - Tuilaepa Lupesoliai Sailele Malielegaoi

Faitioina e Tuilaepa ma Lealailepule le faai’uga a le Fofoga Fetalai 

Ua faitioina e le faipule o Lepa ma le ta’ita’i o le Itu agai faapea le sui faipule o Faleata 3 le faai’uga a le Fofoga o le Fono i le faitioga a le faipule tamaitai o Gagaifomauga Numera Tasi, ae mo le silafia o le mae’a tuuina atu o le uluai faitioga a le sui faipule o Gagaemauga Numera Muamua faasaga i ni saunoaga a le ta’ita’i o le Itu agai ma le faipule o Faleata 3 faasaga i le faamasinoga, lea na ave i le komiti o tulaga mamalu ma aloa’ia ma faia ai le fautuaga na talia e le Palemene e faamālōlō lē tumau ia sui faipule se’ia iai se aso, Na sosoo lea ma le faitioga a le faipule o Faleata 3 na faasaga i le faipule o Gagaemauga Numera Muamua, ae e le’i faamalieina foi aiaiga o tulafono tumau e agavaa ai ona tuuina atu i le komiti o tulaga mamalu ma aloa’ia ma faapena ona lē talia ai le faitioga.

O lea foi la ua taunuu le faitioga a le sui faipule tamaitai o Gagaifomauga Numera Tasi i lea faai’uga a le Fofoga Fetalai se’ia vaganā ai le lapata’iga ua ave i le sui faipule na tuua’ia i lea faitioga. I se faatalanoaga a le ta’ita’i o le Itu agai i le Aso Lua na faasalalau i le itulau o le api o foliga a le pati faaupufai e puipuia aiātatau a tagata, na faailoa ai se finagalo o Tuilaepa ma le tofa Lealailepule i le faai’uga a le Fofoga Fetalai i le faitioga a le sui faipule tamaitai o Gagaifomauga Numera Tasi. 

“Ae ā le i’uga lea ua sau? Ua ou lē faaaogāina le tagosa a le HRPP, e lē talafeagai. Oi e matagā ia ae fai mai e lē talafeagai? Ia atonu foi la leiloa foi pe sa’o ai ia le manatu o Laauli. Ailoga o silafia e le Fofoga Fetalai le matuā telē o le matuā faaletonu lea ua fai e Laauli ia te ia. Ia o le faapuupuuga lena.” 

“Ia e iai sina faaopoopoga, ou te talitonu o lena ua ia te outou le ata o le mafuaaga o le tagi lea na ave. E lua mea; e lua mataupu ogaoga lea ei totonu. O le mea e ta’u o le privilege. O le pirivilege lea na saunoa le toeaina, o mataupu tau aloaia, tulaga tau aloaia foi lele e mea taofiofia ai sui o le Palemene. A o le isi mea o le mea lea e ogaoga, o le mea e ta’u o le contempt of Parliament. O le contempt of Parliament lea na molia ai nei e matou ia Laauli. O lona uiga, o uiga lē migao faasaga i le Palemene. Lea na molia ai nei e Faimalo Kika ia Laauli i le Palemene. E matuā eseese la mea na e lua. E ese le privilege, ae sau nei le ruling a le Speaker lea na aumai nei ua faapea mai, e lē o afaina ai le privilege. Ou te lē iloa poo le sa’o lea faamolemole outou auā lea sa tou faafofoga i ai. Ou te māua atu loa ae uma. Ae o le ruling lea esau, faapea e le’i afaina ai tulaga aloa’ia, le privilege. Matou te le’i moliaga, e le’i avea e Faimalo lana tagi i lalo o le privilege; sa ave i lalo o le contempt of Parliament….” 

“Se’i o’u faamalamalama atu a le mea lea. Le ala lea e fai ma gagu; e lē malamalama i ai le tele o lona itumalo. O le privilege, a faa-Samoa, o ni faamanuiaga taualoa o le tofi. A o le contempt of Parliament, o lona uiga, ua e faalumaina le mamalu o le Palemene. Matuā e faalumaina a le mamalu o le Palemene. O le eseesega la o mea ia e lua, lea na molia la ma’ua i lalo o faamanuiaga ua lē maua e le Palemene, talu ai le faaleleiga lea na fai…” 

Tala sili ona faitaulia

Tala mai samoa

TALA FOU MAI SAMOA

SAMOA UPDATE

PODCAST

Listen on

FAATALATALANOAGA

POLOKALAME A LEOLEO

Keep uptodate with Radio Samoa activity & promotion

* indicates required