Search

Ina pepese Aleluia ua fanau le tupu! Ua lata mai le aso e faamanatu ai le fanau mai o Iesu, lo tatou Alii Faaola. Le pepe o le Kerisimasi. Amata nei loa le taumafaiga, e faagata i le aso 20 o Tesema. O le a faia le se’i i le aso lava lena i le 10 i le taeao. (faitau manino aiaiga)

Foreign Affairs Minister Winston Peters speaking at the United Nations General Assembly.
Foreign Affairs Minister Winston Peters speaking at the United Nations General Assembly. Photo Supplied

Fesiligia poo lagolago e Niu Sila, fuafuaga faaletulafono faavaomalo i matāupu tau i suiga ma’ale’ale o le tau

O loo fesiligia pea le auai ma le lē auai o le malo o Niu Sila i le fuafuaga a Malo Aufaatasi, o le lagolagoina lea o le tali ma lasaga ua faatulagaina e le Faamasinoga Faavaomalo poo le International Court of Justice e aga’i tonu i matāupu tau i suiga ma’ale’ale o le tau. 

Faamauina o loo tālia se taimi e faatino ai palota a atunuu i le fonotaga a le UN General Assembly pe latou te lē lagolagoina fuafuaga ua folasia e le ICJ.

Mo le silafia o lenei fuafuaga o le a tali ai atunuu eseese i ona tulaga faaletulafono pe a maua le tele o aafiaga o kasa oona mai ia atunuu. 

O lenei matāupu, e pei ona ta’imua ai Vanuatu, ae na lagolagoina e le silia ma le 60 atunuu e to’atele e mai le Pasefika, talu ai o atumotu mai le Pasefika e aofia ai ma Samoa o loo molimauina le matua’i aafia tele i le suiga o le tau, e pei ona iai le siisii pea i luga o le suāsami.

I ripoti mai le RNZ, na faailoa ai o lea lava na lagolagoina e Niu Sila le fuafuaga o le talosagaina lea o se manatu faaletulafono mai le ICJ e tusa ai ma nei matāupu i le tausaga e 2023.

Ae o loo tālia nei poo le mea ua lagolagoina la e Niu Sila le taunuuga ua oo iai lea matāupu.

 Ae i le lē maua ai o se tali a Niu Sila poo fea e tu ai, o lea ua upuia e nisi o tagata galulue o le si’osi’omaga ma tagata e galulue i tulafono, sa tatau ia Niu Sila ona lē tau matematea le itu e auai iai, e tatau ia Niu Sila ona tu mo nai atunuu o le Pasefika ona o aafiaga tetele o loo fetaia’i pea ona o suiga o le tau. 

Mo le silafia o le matāupu foi lenei lea sa auai atu ai sui mai Samoa, o lē sa avea ma Loia Sili o le atunuu i lena taimi, Su’a Hellene Wallwork, Faauluuluga o le Matāgaluega o le Va i Fafo, Peseta Noumea Simi ma isi e tuuina atu sa latou mau e tusa ai ma aafiaga ua iai nei suiga o le tau.

O lea sa auai atu ai ma lē sa avea ma Sui Loia Sili o Samoa o Letoafaiga David J. Fong, faapea sui o Samoa i atunuu i fafo, o Sauiao Francella Strickland, le Amepasa o Samoa i le malo tele o Netherlands ma Belgium, Seve Esekia Soloi, Associate Public Solicitor, Ofisa o le Loia Sili, Rae Manuleleua First Secretary, Amepasa o Samoa i Peleseuma, Brendan Plant ma Fleur Ramsay, Expert Legal Consultants ia na auai faatasi i lea taimi mo le finauina o lea matāupu, ina ia tali atunuu tetele i le tulafono ona o aafiaga o suiga ogaoga o le tau.

Puna o Faamatalaga: https://www.rnz.co.nz/news/political/595785/nz-s-support-for-landmark-climate-change-ruling-in-doubt

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Keep uptodate with Radio Samoa activity & promotion

* indicates required