I le faamanatu ai o le aso, ua faapito’augafa i le puipuia o tagata mai aafiaga o le faama’i o le HIV/AIDS i le lalolagi, o lea ua folasia nei se ripoti a le soifua mālōlōina e tusa ai ma faamaumauga o tagata aafia i totonu o le atunuu.
Ma ua faamauina e 29% lea ua pā’ū ai le numera o ē ua o loo aafia i le vairasi o le HIV, e pei ona māua ua pā’ū mai le 85 o ma’i sa iai i le tausaga 2010 i le 60 i le tausaga 2024.
Tā’ua e foma’i, ma tagata popoto i lea mataupu, ua o latou tā’ua o faamaumauga nei ua faaali tino ai tulaga o le alualu pea i luma o galuega faatino, o polokalame faaalualu i tulaga o le tau tineia o lenei faama’i i totonu o Niu Sila.
Ae e ui i se tulaga māta’ina i lea pasene, o loo faaalia e lē o vaaia le tuuitiitia ai o le numera o ali’i Māori ua aafia i le faama’i. Māua e na o le 2% le aofa’i o i latou o loo fa’aaogaina fuala’au o le PrEP- pre-exposure prophylaxis faatusatusa atu i le 6% o isi tagatanuu.
Faamauina i lea ripoti a le soifua mālōlōina, e 28 i latou ua faamaonia le maua i āuga o le faama’i o le AIDS i le tausaga lenei 2025; o se tulaga ua mailoa ai le tuai ona maua, ma faia iai ni togafitiga.
Ua ta’ua e tagata su’esu’e, o le faatupula’ia o avanoa e maua ai le fualaau o le PeEP, o le tatala ai i tua o su’esu’ega mo le HIV i taimi e tui ai toto o tagata lautele, ma le faatino ai o faalauiloa ma le taumafai e faasoa i lea gasegase e aunoa ma se pa puipui, o tulaga ia o le a saga faamausalī ai taumafaiga i le ausia ai o le sini ia oo atu i le tausaga 2030 ua faaitiitia tagata aafia i le 90%
Puna o Faamatalaga: https://www.rnz.co.nz/news/national/580485/number-of-locally-acquired-hiv-diagnoses-continues-to-fall-report





































































































