Ua faailoa mai lipoti a le RNZ o loo feagai le atunuu ma se avega tele i le gasegase o le kanesa, fai mai le WHO pe ā ma le 9 afe ua maliliu ma le oo atu i le 15 afe tagata fou e aafia i lea gasegase i le tausaga.
Lipotia i le Post Courier se faamatalaga mai le vaega o le soifua mālōlōina a Papua, e iai laasaga e mafai ona faaitiitia ai tagata aafia ma e to’atele e taumafa tapaa.
Ta’ua foi e le soifua mālōlōina ua maualuga foi le numera o le autaumafa ‘ava ma faaitiitia tagata e taumamafa i fuālaau taumafamata ma fuālaau faisua ma le silia i le 60 pasene o tagata e lē lelei taumafa.
Fai mai o le stress foi poo popolega o le mafaufau o le isi lea mafua’aga o ia gasegase.
Puna o Faamatalaga: https://www.rnz.co.nz/international/pacific-news/541001/15-000-news-cases-every-year-papua-new-guinea-faces-significant-cancer-burden