Ua faamaonia mai e le Komiti o loo nafa ma le mataituina o numera o tagata aafia I le faamai I totonu o Ausetalia e faapea ua faamauina le toe siisii pea I luga o le numera o tagata ua aafia I le koviti 19 ae ua siitia foi le aofai o tagata ua taofia nei I maota gasegase ona o le faamai. 

Fai mai le Komiti lea o le wave fou lea ua toe pepesi nei o le faamai e ono taunuu I lona faatumutumuga peak ile ogatotonu o le masina lenei o Aperila.Ua faailoa foi o le toatele ua aafia I le toe pepesi lea a le faamai, o loo aafia I le sub variant o le imicron lea e faaigoa o le BA 2. 

Advertisement

Ua iai nei foi I le falemai o St Vincent I Sini se clinic faapitoa ua togafitia ai tagata e aafia I le long covid, o se tulaga e aafia ai tagata ua maua I le faamai ile maea o le tolu masina. O auga e aofia ai le tau puni o le manava, tale, lelava ma nai faaletonu ile manatua o mea. 

I Niu Sau Uelese ile aso e 25,495 tagata ua aafia ma le toalua ua maliliu. 

O Vitoria e 10,424 ua aafia I le koviti ma le toa ono ua maliliu. 

ACT e 1,014 tagata aafia male toatasi ua maliu. 

Kuiniselani e 10,722 I latou ua faamaonia le aafia ile koronavairusi ae toatolu ua maliliu.

Ma Tasmania ua faamauina e leai se soifua maumau ae 2,108 le aofai o tagata ua aafia ile koviti.