Search

Ina pepese Aleluia ua fanau le tupu! Ua lata mai le aso e faamanatu ai le fanau mai o Iesu, lo tatou Alii Faaola. Le pepe o le Kerisimasi. Amata nei loa le taumafaiga, e faagata i le aso 20 o Tesema. O le a faia le se’i i le aso lava lena i le 10 i le taeao. (faitau manino aiaiga)

Faamaonia nisi o tagata ua maua i le faama’i o le misela i Niu Sila

Ua faamaonia e le Auaunaga o le Soifua Mālōlōina, le faaopoopo ai o le numera o tagata ua aafia i le faama’i o le misela i totonu o Aotearoa nei, e pei ona māua le to’alima. 

 Ma ua oo mai ai le aofa’iga o tagata ua faamauina le mama’i ma maua i le misela i le 27, talu mai le aso 8 o le masina o Oketopa. 

I lipoti e faapea, mai le 22 o i latou nei, ua lē o toe iai i se tulaga e ono pesia ai se isi uso a tagata mai ia i latou (no longer infectious). 

Ta’ua o le tasi o lenei to’alima e aumau i Dunedin, o le isi i Waikato ma le to’atolu e i totonu o Aukilani. 

Faaalia ai nei le faatupula’ia o popolega o le to’atele o sui o le soifua mālōlōina i le maualuga o le avanoa e pepesi ai le misela i le to’atele, aemaise o lea ua aga’i atu Ie atunuu i le vaitau māfanafana, ae o le tele o fuafuaga o faigāmālōlōga, o faigāmalaga e asiasia aiga i atunuu i fafo.

Ua fautuaina malosi tagata lautele ina ia taga’i ma silasila i le tulaga o iai a latou tuipuipui ma ia vave fai loa tui o le MMR vaccine, ma ia taga’i e fai tuipuipui i le 2 vaiaso a o lumana’i ai faigāmalaga mo atunuu i fafo.

Ta’ua e le Soifua Mālōlōina, e ono faaopoopo pea le numera o ē aafia ma maua i le faama’i a o faasolo ai pea sa’ili’iliga a sui i vaega uma o le maua ai o tagata lautele i le misela, aemaise le sa’ili’ili toto’a i nofoaga ua māta’itūina nei, o itu na lotolotoi ai i latou nei ua aafia. 

E tusa ai ma faamaumauga, o le 2 o tuipuipui e faia i le atoa ai o le 12 o masina o le tamaitiiti; e au lava i le 99 pasene le tulaga o le malutia ma le puipuia mai le faama’i. 

Ua fautuaina, soo se tasi lava ua amata ona faalogoina ma vaaia āuga o le misela e pei o le maualuga o le fiva, tale, mūmū ma le tagi o mata, faapea le pata o le tino; ia vave faafesoota’i atu le numera o le soifua mālōlōina – le healthline poo le foma’i masani mo se fesoasoani.

Puna o Faamatalaga: https://www.rnz.co.nz/news/national/580795/paediatrician-worries-new-measles-wave-spreading-undetected

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Keep uptodate with Radio Samoa activity & promotion

* indicates required