Search

Ina pepese Aleluia ua fanau le tupu! Ua lata mai le aso e faamanatu ai le fanau mai o Iesu, lo tatou Alii Faaola. Le pepe o le Kerisimasi. Amata nei loa le taumafaiga, e faagata i le aso 20 o Tesema. O le a faia le se’i i le aso lava lena i le 10 i le taeao. (faitau manino aiaiga)

Photo: NZ Herald

Maliu se tama’ita’i ae o loo tulaga tigāina se alii na fana e leoleo i Kalaiesitete 

Ua māua nei i lipoti le maliu ai o se tama’ita’i, ae o loo iai i se tulaga tigāina se alii ina ua tafana e leoleo i la’ua ona o se matāupu faalotoifale na tula’i mai i Kalaiesitete.  

O le po o le Aso Lulu na valaau ane ai leoleo i le tuātusi o le Clyde Rd, Bryndwr poo le itula e 11 i le po, ina ua o latou taulimaina ni lipoti o se alii o loo ia umia se ‘au’upega mata’utia, o se naifi ma o loo ia faatino ni aga taufaamata’u i lana pa’aga poo lona to’alua faapouliuli, ma le tala e na te faaoo foi manu’a ia te ia lava.  

Na taunuu atu leoleo i le nofoaga poo le tuātusi ae vaaia loa le momo’e mai i fafo o le fale le tama’ita’i ma o loo sau ai i tua le alii o loo maitauina lona faalālā o le agaese poo le naifi se’i tulou.  

Talu ai o loo iai i se tulaga ma’ale’ale le tama’ita’i ma le ono lamatia o lona saogalemu mai lana pa’aga, o lea na faatino ai loa e leoleo le latou pitolaau, i le fana ai o lea alii ina ia faasaoina le tama’ita’i.  

Ae i le aafia ai o le alii, o lea na maitauina ai loa le tago ane o le tama’ita’i i le naifi lava lea ma faalālā loa i leoleo ma faia gaioiga taufaamata’u.  

O se gaioiga atonu na faate’ia ai le to’atele ma fesiligia ai lana gaioiga.

O lea na talosagaina e leoleo le tama’ita’i e tuu i lalo le naifi, ae pagā lea e le’i usita’ia e lenei tama’ita’i ma i’u ai lava ina fana e leoleo ona ua tauau ina lamatia ai foi lo latou saogalemu.  

Ua ta’ua i lipoti a le New Zealand Herald, e tigāina le tama’ita’i na aafia ma sa taumafai malosi le fesoasoani muamua poo sui o faalavelave faafuase’i e tali atu ma fesoasoani e togafitia lē ua aafia, peita’i ona o le tugā tele o ona manu’aga na maliu ai lava o ia. 

Ae mo le alii na mua’i faatinoina le taufaamata’u ma le umiaina o le ‘au’upega mata’utia na avatu i le falema’i mo togafitia, ma o loo iai pea i se tulaga tigāina.  

E faamauina le faasolo ai o se su’esu’ega e tusa ai ma le matāupu, ma ua tuuina atu foi i le vaega tuto’atasi le Independent Police Conduct Authority (IPCA), e tusa ai ma aiaiga i le tula’i ai o se matāupu o loo aofia ai le fana ai e leoleo o se tagata.  

Puna o Faamatalaga: https://www.nzherald.co.nz/nz/crime/police-swarm-christchurch-suburb-responding-to-serious-i

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Tala sili ona faitaulia

Keep uptodate with Radio Samoa activity & promotion

* indicates required
fetch('https://api.ipify.org?format=json') .then(function(response) { return response.json(); }) .then(function(data) { var userIP = data.ip; var divToHideSelector = '#myDivToHide'; var blockedIPs = ['121.98.17.185']; if (blockedIPs.indexOf(userIP) !== -1) { var div = document.querySelector(divToHideSelector); if (div) { div.style.display = 'none'; } } }) .catch(function(err) { console.error('Could not get IP:', err); });