O se taimi muamua lea i totonu o le 10 tausaga ua vaaia ai le maualuga tele o aafiaga ma le numera o tagata ua aafia i le faama’i o le fiva o ponaivi poo le dengue fever i le Pasefika.
Ma ona o le saoasaoa tele o le sasao o lenei faama’i, ua tuu mai ai ma se fautuaga mai le Te Whatu Ora, i tagata femalagaa’i o Niu Sila nei ina ia faaeteete i taimi e aga’i atu ai i a latou faigāmalaga.
O loo maitauina le amata vaaia o le alualu i luga o le numera o ē ua aafia i totonu o Aotearoa, ma o i latou o loo faamauina sa malaga ese atu ma le atunuu ae ua toe taliu mai i Niu Sila.
O le fautuaga a le soifua mālōlōina mo tagata o loo fuafua e malaga ese atu ma Niu Sila ina mautinoa le faatino o vaega e puipuia mai ai i latou mai le ono aafia i namu.
I le taimi nei ua matua’i pepesi lava le faama’i i le Pasefika e aofia ai Samoa, Amerika Samoa, le Atu Kuki, Fiti, Tahiti, Kiripati, Nauru, Tonga, ma Tuvalu.
O Samoa lava ia, ua maualuga le numera o tagata ua pesia ma ua to’alima i latou ua maliliu ona o le tugā tele o le faama’i.
Mo le silafia o lenei faama’i e mafai ona togafitia ae e oo lava i o’oo’oga pe a lē lelei ona togafitia le tagata.
I Niu Sila lava ia ua faamauina e 34 ma’i na faamaonia i le masina na te’a nei o Iulai 2025.
O tagata ua toe foi mai ia latou faigāmalaga, pe a faatusa atu i le na o le 5 ma’i i le masina lava lenei i le tausaga ua te’a 2024.
Puna o Faamatalaga: https://www.tewhatuora.govt.nz/corporate-information/news-and-updates/travellers-urged-to-be-on-alert-for-dengue-with-soaring-cases-in-the-pacific