O le tuanai o le tolu aso talu ona fana i ogasami o le Pasefika i saute se meatau niukilia a le malo o Saina, ae aumai faalauaitele le finagalo o le malo o Samoa ua faailoa ai ātugaluga i lea gaioiga. I le faamatalaga faalauaitele ua faaalia ai e le malo o Samoa o Saina o se atunuu ua umi ma tele tausaga o sootaga faava o malo.
Ua faailoa ai e Samoa o le gaioiga ua faatino e Saina e ono lepeti ai le nonofo filemu ma le nonofo fetausi a’i o atunuu, ma e taua ai tele le fesoota’i e maua ai le nofo lelei. O Samoa faapei foi o isi atunuu o le Pasefika e tumau pea ona amanaia ma faatāua le maliega o le atuvasa o le filemu le Ocean of Peace Declaration, ma le feagaiga o le avea o le Pasefika i Saute ma sone saoloto mai malosi tau niukilia le South Pacific Nuclear Free Zone Treaty.
Ua faaalia e le malo o Samoa o le Pasefika e le tatau ona avea ma to’aiga o ni faiga faatauvaga ae ia avea ma nofoaga tutotonu o le autasiga e maua ai faaiuga to’amālie ma filemu ,ma amanaia ai le tumati’e o atunuu taitasi ma o latou lava tagata.
O le tele o tausaga o tausia pea e Samoa tulaga faauo ma isi atunuu ma ana pa’aga ose vaaiga taula’i manino lea i le faataua e lo tatou atunuu o le soalaupule o le feteena’i ma le fefulituaa’i ii auala o le filemu. Talu ona faatino e Saina lana faataitaiga o se meatau niukilia ile aso Gafua ua faaali foi finagalo o taitai o isi malo o le Pasefika ua latou faailoa ai lo latou le talia o le gaioiga a lea malo.
O loo faailoa i le finagalo faalauaitele o le malo o Samoa sa logoina mai le faataitaiga o le meatau niukilia a Saina i auala o fesootaiga faavaomalo ,ma faailoa ai sa faia lea gaioiga e tusa o ala o tulafono faavaomalo ma e lei faatutu ise atunuu o le Pasefika le fanaina o lea meatau niukilia a Saina.



























































































































